{"id":700,"date":"2022-04-28T17:34:10","date_gmt":"2022-04-28T17:34:10","guid":{"rendered":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/?p=700"},"modified":"2022-04-28T17:34:10","modified_gmt":"2022-04-28T17:34:10","slug":"concedirerile-din-saptamana-mare-in-stb-sa-impact-fatal-asupra-democratiei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/2022\/04\/28\/concedirerile-din-saptamana-mare-in-stb-sa-impact-fatal-asupra-democratiei-romanesti\/","title":{"rendered":"Concedirerile din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, \u00een STB SA, \u201dimpact fatal asupra democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d"},"content":{"rendered":"\n

\u201dA trecut necomentat\u0103 o \u015ftire din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare care comport\u0103 consecin\u0163e \u00eensemnate asupra societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. La o privire superficial\u0103, \u015ftirea s-ar \u00eenscrie \u00een lungul \u015fir al neputin\u0163elor nostre colective, abil \u00eentre\u0163inute \u015fi \u00eencurajate de statul rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a ie\u015fi din tipar. Cu toate acestea, impactul asupra democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti poate fi considerat unul fatal\u201d. (Preluare din theodosie.ro<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

\u201dConcedieri \u015fi sanc\u0163iuni!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este vorba despre concedierea a unui num\u0103r de 222 de \u015foferi \u015fi vatmani de la Societatea de Transport Bucure\u015fti S.A. \u015fi sanc\u0163ionarea a peste 500 al\u0163i angaja\u0163i, pentru implicarea \u00een greva nelegal\u0103 din ianuarie. \u015etirea este important\u0103 \u00eentruc\u00e2t, \u00een opinia mea, marcheaz\u0103 un cap\u0103t de drum pentru sindicalismul rom\u00e2nesc. M\u0103 feresc s\u0103 scriu c\u0103 \u201emai r\u0103u de at\u00e2t nu se poate!\u201d<\/em> de\u015fi poate c\u0103 ar fi fost oportun\u0103 o astfel de exclama\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Concedierea vine ca sanc\u0163iune pentru implicarea \u00eentr-o grev\u0103 nelegal\u0103, despre care presa afirm\u0103 c\u0103 \u201ea blocat Bucure\u015ftiul timp de 5 zile\u201d<\/em>. Departe de a fi a\u015fa, dar s\u0103 admitem c\u0103 a existat o perturbare grav\u0103 a trasportului public de suprafa\u0163\u0103 \u00een capital\u0103. Similar, ar trebui s\u0103 re\u0163inem \u015fi faptul c\u0103 m\u0103sura concedierii reprezint\u0103 nu at\u00e2t o sanc\u0163iune de natur\u0103 disciplinar\u0103, de dreptul muncii, c\u00e2t o m\u0103sur\u0103 menit\u0103 de a \u00eenl\u0103tura \u201enucleul dur\u201d<\/em> al sindicatului, astfel cum sursele publica\u0163iei adev\u0103rul.ro nu se sfiau s\u0103 recunoasc\u0103<\/a> \u00eenc\u0103 din luna ianuarie (\u201ePrin aceast\u0103 mi\u015fcare, autorit\u0103\u0163ile ar sc\u0103pa \u015fi de nucleul dur al grevi\u015ftilor din jurul lui Vasile Petrariu, liderul sindical care este \u015fi membru P.S.D.\u201d<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Presa a insistat pe aceast\u0103 calitate de pesedist<\/em> a liderului sindical, \u00eemprejurare considerat\u0103 suficient\u0103 pentru a delegitima<\/em> protestul sindicali\u015ftilor, protest despre care ace\u015ftia au insistat c\u0103 nu este grev\u0103<\/a>, dup\u0103 cum au insistat \u015fi asupra faptului c\u0103 directorul S.T.B. dore\u015fte desfiin\u0163area organiza\u0163iei sindicale<\/a>. Relat\u0103rile de pres\u0103 converg cadrajului mediatic dominant, v\u0103dit anti-sindicalist.<\/p>\n\n\n\n

Ce este <\/strong>wildcat strike action<\/strong><\/em>?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dat\u0103 fiind natura controlat\u0103 a sindicalismului rom\u00e2nesc, precum sunt toate celelalte organisme sociale care au voca\u0163ia de a acumula \u015fi exercita putere politic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia nu s-a realizat un transfer de know-how<\/em> sindicalist de substan\u0163\u0103 care s\u0103 explice rostul \u015fi noima tacticilor sindicale \u015fi, mai ales, importan\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare a sindicalismului pentru s\u0103n\u0103tatea oric\u0103rui stat democratic. Motiv pentru care trebuie s\u0103 apel\u0103m la experien\u0163a (\u015fi vocabularul) altor \u0163\u0103ri pentru a explica \u015fi justifica ac\u0163iuni care \u0163in de elementarul expresiei sindicale. Detalii pot fi g\u0103site \u015fi pe Wikipedia<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Wildcat strike action<\/strong> reprezint\u0103 o ac\u0163iune de protest nelegal\u0103 dar legitim\u0103<\/strong>. Istoria sindicalismului nu poate fi disociat\u0103 de caracterul s\u0103u militant, mai ales \u00een condi\u0163ii de nelegalitate<\/strong>, dat fiind faptul c\u0103 patronatul capitalist sau politic nu a avut nicio rezerv\u0103 \u00een a-\u015fi legifera dispozi\u0163ii legale menite s\u0103 cimenteze starea de fapt \u00eempotriva c\u0103reia protestau salaria\u0163ii. Tot istoria ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 drepturile omului nu pot fi disociate de lupta sindical\u0103 \u015fi c\u0103 sistemul de drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i cet\u0103\u0163ene\u015fti care constituie ast\u0103zi fundamentul statului democratic s-a dezvoltat pe fondul unor mi\u015fc\u0103ri muncitore\u015fti (labour movements<\/em>), mai cu seam\u0103 de natur\u0103 sindical\u0103. Cazul \u201eSolidarno\u015b\u0107\u201d<\/a> este cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De ce s\u0103 fie recunoscut\u0103 legalitatea retroactiv\u0103 a unui protest?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Realitatea mai multor state occidentale recunosc acestui tip de ac\u0163iune de protest sindical (wildcat strike action) o legalitate ex tunc (retroactiv\u0103)<\/em>, motivat de faptul c\u0103 statul este unicul garant al p\u0103cii sociale<\/strong> \u015fi c\u0103 este responsabilitatea sa predilect\u0103 de a se manifesta proactiv<\/strong> astfel \u00eenc\u00e2t conflictele colective de munc\u0103 (cu substrat profesional, social, economic sau politic) s\u0103 nu<\/em><\/strong> se produc\u0103. Atunci c\u00e2nd via\u0163a social\u0103 produce astfel de izbucniri, statul recunoa\u015fte retroactiv legalitatea protestului, pe baza legitimit\u0103\u0163ii dezideratelor sale. Dac\u0103 statul ar for\u0163a stingerea protestelor prin m\u0103suri coercitive, punitive, statul \u015fi-ar renega rostul s\u0103u principal \u015fi \u015fi-ar surpa propria legitimitate, care deriv\u0103 din promisiunea de a gestiona binele public garant\u00e2nd libertatea \u015fi bun\u0103starea cet\u0103\u0163enilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen caz contrar, statul s-ar manifesta totalitar \u015fi ar \u00eendrept\u0103\u0163i ac\u0163iunile subversive \u015fi, ulterior, ofensive de r\u0103sturnare a ordinii politice, cu consecin\u0163e sociale, economice \u015fi politice mult mai grave. Dac\u0103 nu este permis\u0103 lupta sindical\u0103, lupta devine una cu caracter politic, de emancipare, pentru libertate, c\u0103ci nimeni nu accept\u0103 o via\u0163\u0103 de aservit. Este, a\u015fadar, mult mai echitabil ca statul s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 cu prioritate propriul e\u015fec \u00een a asigura pacea social\u0103, \u00een loc s\u0103 cau\u0163ioneze o drastic\u0103 politic\u0103 sanc\u0163ionatorie.<\/p>\n\n\n\n

Pot fi evitate protestele?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O lege dreapt\u0103 \u015fi echitabil\u0103 a dialogului social are menirea de a pune la dispozi\u0163ia sindicatelor suficiente instrumente de exprimare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie pre\u00eent\u00e2mpinate conflictele, esen\u0163ial\u0103 fiind recunoa\u015fterea calit\u0103\u0163ii de partener social<\/em> a organiza\u0163iei sindicale. Partener social fiind actorul (sindicat sau organiza\u0163ie patronal\u0103) care interac\u021bioneaz\u0103 \u00een procesul voluntar prin care partenerii sociali se informeaz\u0103, se consult\u0103 \u0219i negociaz\u0103 \u00een vederea stabilirii unor acorduri \u00een probleme de interes comun<\/em> (art.1 lit.a) \u015fi b) din Legea dialogului social<\/a><\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Dificultatea major\u0103 \u00een Rom\u00e2nia rezid\u0103 \u00een a accepta c\u0103 \u201eproblemele de interes comun\u201d<\/em> sunt indicate ca atare \u015fi de patronat dar mai ales de sindicat<\/strong>, iar \u201eproblemele de interes comun\u201d<\/em> vizeaz\u0103 cu predilec\u0163ie modalitatea de conducere \u015fi management, \u015fi mai pu\u0163in partea de execu\u0163ie. Ideea de a recunoa\u015fte unui sindicat calitatea de partener<\/em> cu care negociem actul de conducere<\/em> este una care tulbur\u0103 profund orice \u015fef<\/em>, pentru care func\u0163ia ob\u0163inut\u0103 este cheia de bolt\u0103 a reu\u015fitei sale profesionale, dar mai ales personale.<\/p>\n\n\n\n

Devin toate protestele legale?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t legea c\u00e2t \u015fi patronatul trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 importan\u0163a organiz\u0103rii sindicale ca actor legitim \u015fi autonom, de\u0163in\u0103tor al unui capital propriu de putere, pus \u00een slujba membrilor de sindicat, capital prin care membrii de sindicat particip\u0103 (\u015fi) la actul de conducere <\/em>a unit\u0103\u0163ii a c\u0103rei salaria\u0163i sunt. A\u015fa se explic\u0103 de ce, \u00een Rom\u00e2nia, sindicalismul este portretizat (nu doar de pres\u0103) ca un uzurpator, ca un actor nelegitim, la care trebuie s\u0103 se ias\u0103 \u201ecu ranga<\/a>\u201d. Asupra costurilor unei astfel de abord\u0103ri voi reveni infra.<\/p>\n\n\n\n

Legalitatea ac\u0163iunilor sindicale trebuie apreciat\u0103 \u00een raport de o lege care s\u0103 constituie o baz\u0103 viabil\u0103 a dialogului social, potrivit principiului indivizibilit\u0103\u0163ii binelui public \u015fi al principiului negocierii asupra problemelor de interes comun. Legea trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 echit\u0103\u0163ii sociale nu s\u0103 o constr\u00e2ng\u0103, s\u0103 o mutileze. Legea este pentru om, nu omul pentru lege.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, \u00een toate domeniile, dar cu at\u00e2t mai mult \u00een materie sindical\u0103, legalitatea nu trebuie disociat\u0103 de legitimitate. Un protest poate fi considerat nelegal doar atunci c\u00e2nd legea \u00eens\u0103\u015fi confer\u0103 toate mijloacele de expresie sindical\u0103 necesare \u00eendeplinirii func\u0163iei pentru care existen\u0163a sindicatelor este recunoscut\u0103 de lege. O lege care reduce organiza\u0163ia sindical\u0103 la o form\u0103 de butaforie birocratic\u0103, esen\u0163ialmente lipsit\u0103 de putere, nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 determine legalitatea unei ac\u0163iuni sindicale, iar membrii de sindicat sunt chema\u0163i s\u0103 resping\u0103 \u015fi s\u0103 denun\u0163e categoric un astfel de act normativ, inclusiv de pe pozi\u0163ii anarho-sindicaliste<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Ce fel de lege a dialogului social avem noi?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un studiu al funda\u0163iei Friedrich Ebert Stiftung, din 2015<\/a>, asupra c\u0103ruia v\u0103 recomand s\u0103 cump\u0103ni\u0163i, reaminte\u015fte unele adev\u0103ruri dureroase:<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de criza economic\u0103, a existat un echilibru de for\u0163e \u00eentre sindicate \u015fi patronate sus\u021binut de legisla\u021bia muncii. Modificarea Codului Muncii \u015fi adoptarea legii Dialogului Social \u00een 2011 au diminuat drepturilor angaja\u0163ilor de a se organiza \u00een sindicate, precum \u015fi drepturile sindicatelor de a negocia contracte colective de munc\u0103 \u015fi de a trece la ac\u0163iune sindical\u0103. Aceste schimb\u0103ri legislative au dus la dezechilibrarea raportului de for\u0163e \u00een favoarea angajatorilor. \u00cen acest context, num\u0103rul angaja\u021bilor acoperi\u021bi de contracte colective de munc\u0103 s-a redus dramatic. La nivel na\u0163ional, sindicatele si patronatele nu mai au dreptul s\u0103 negocieze contractele colective inter-sectoriale, \u00een timp ce \u00eenainte de 2011 to\u0163i angaja\u0163ii erau acoperi\u021bi de contractul de munc\u0103 unic la nivel na\u0163ional. La nivel de sector, doar o treime dintre ramurile care aveau contracte colective de munc\u0103 \u00eenainte de 2011, au continut sa le aib\u0103 in 2014.<\/p>\n\n\n\n

Modific\u0103rile legislative au condus la anularea drepturilor fundamentale ale sindicatelor la negociere colectiv\u0103, submin\u00e2nd dreptul de a constitui sindicate \u015fi de a trece la ac\u0163iune sindical\u0103<\/strong>. \u00cen consecin\u0163\u0103, contractele colective inter-sectoriale au \u00eencetat s\u0103 existe \u015fi s-au \u00eencheiat foarte pu\u0163ine contracte colective pe grup de unit\u0103\u0163i dup\u0103 adoptarea, \u00een 2011, a noii legisla\u021bii privind rela\u0163iile de munc\u0103. Guvernarea de centru-dreapta a folosit criza ca pretext pentru a reforma sistemul rela\u0163iilor de munc\u0103, beneficiind de sprijinul \u201eTroic\u0103i\u201d alc\u0103tuit\u0103 din Uniunea European\u0103 (UE), Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI) \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE).<\/p>\n\n\n\n

Care guvernare de centru-dreapta?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este vorba de guvernul Boc, din mandatul acelui b\u0103sescu, \u00een perioada c\u0103ruia s-a pus \u00een executare \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u201eDoctrina \u015focului\u201d<\/a>. Amintirea dispozi\u0163iilor categorice ale Troic\u0103i, \u00eencurajat\u0103 de guvernarea din acea vreme, r\u0103m\u00e2ne vie \u015fi la mai mult de un deceniu. Victoria Stoiciu afirma \u00eentr-un interviu din 2017<\/a> c\u0103 legisla\u0163ia dialogului social \u201ea fost o mi\u0219care parte a m\u0103surilor de austeritate \u0219i a reformelor structurale, f\u0103cut\u0103 la presiunea marelui capital, reprezentat de multina\u021bionale. Scopul a fost clar \u2013 sl\u0103birea puterii de reprezentare a angaja\u021bilor\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Ce critic\u0103m concret?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De pild\u0103, faptul c\u0103 \u00eentre grev\u0103<\/em> \u015fi ceea ce \u00een mod obi\u015fnuit este denumit greva japonez\u0103<\/em> nu exist\u0103 nicio diferen\u0163\u0103 de esen\u0163\u0103, ambele instrumente fiind pur simbolice. Astfel cum sunt legiferate ast\u0103zi ac\u0163iunile directe, greva este dificil de ini\u0163iat \u015fi imposibil de men\u0163inut astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine, prin putere sindical\u0103, concesiile care le sunt refuzate sindicatelor pe calea negocierilor. \u00centreaga legisla\u0163ie sindical\u0103 a transformat ac\u0163iunile organiza\u0163iilor sindicale \u00eentr-un soi de virtue signaling, <\/em>\u00eentr-o activitate principial\u0103 de lamentare public\u0103 \u015fi de concuren\u0163\u0103 pentru empatia publicului, chestiune cu totul str\u0103in\u0103 de for\u0163a \u015fi menirea expresiei sindicale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul nostru concret, greva de solidaritate este limitat\u0103 la acela\u015fi sector de activitate \u015fi poate fi desf\u0103\u015furat\u0103 doar pentru o singur\u0103 zi. \u00cen reglementarea condi\u0163iilor de grev\u0103 sunt prev\u0103zute limit\u0103ri de fond care transform\u0103 principalul instrument sindical \u00eentr-o ac\u0163iune de PR, iar nu una care s\u0103 produc\u0103 efectul disruptiv necesar trezirii statului la realitatea vie\u0163ii sociale. De pild\u0103, art. 202-206 din Legea dialogului social prev\u0103d limit\u0103ri \u015fi excep\u0163ii de substan\u0163\u0103, care deturneaz\u0103 acest instrument de la menirea sa. Domeniile cu caracter strategic sunt excluse de lege din aria de ac\u0163iune sindical\u0103 sau sunt drastic limitate. Protestele spontane nu sunt acoperite de legisla\u0163ie, dup\u0103 cum nu este reglementat\u0103 nici greva general\u0103. \u00cempotriva oric\u0103rui rost al existen\u0163ei \u015fi afirm\u0103rii sindicalismului<\/a>, ac\u0163iunile sindicale nu pot viza obiective cu caracter politic. O interdic\u0163ie legitim\u0103 care proteja actul concret al legifer\u0103rii<\/em> de un eventual abuz al for\u0163ei sindicale a fost extins\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 vizeze \u00eentregul c\u00e2mp al activit\u0103\u0163ii politice, \u00eemping\u00e2nd sindicalismul \u00een marginalul vie\u0163ii publice \u015fi neg\u00e2ndu-i voca\u0163ia proprie \u015fi legitim\u0103 de putere public\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Care sunt consecin\u0163ele?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Principalul efect este acela al lipsirii societ\u0103\u0163ii civile de principalul pol de putere, contrapondere organiza\u0163iilor patronale \u015fi statului. Ideea c\u0103 ONG-urile ar putea suplini cumva prezen\u0163a public\u0103 a sindicatelor este una cel pu\u0163in naiv\u0103 dac\u0103 nu chiar de rea-credin\u0163\u0103. Solidarizarea angaja\u0163ilor produce o agregare a puterii individuale \u00eentr-un monolit sindical care se poate angaja \u00een negocieri autentice, de substan\u0163\u0103, at\u00e2t cu statul, c\u00e2t \u015fi cu marele capital.<\/p>\n\n\n\n

Prin natura sa, sindicalismul va avea mereu o expresie na\u0163ional\u0103, dat fiind c\u0103, spre deosebire de ONG-urile subven\u0163ionate din afar\u0103, de marele capital \u015fi de partidele politice subjugate acestuia, for\u0163a de munc\u0103 va r\u0103m\u00e2ne una na\u0163ional\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, orientat\u0103 spre binele public na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de societatea civil\u0103 care se manifest\u0103 \u00een strad\u0103, sindicalismul nu poate fi sabotat de infiltra\u0163ii jandarmeriei, nu poate fi sanc\u0163ionat contraven\u0163ional \u015fi provocat \u00een scop de delegitimare a expresiei sale. Nu pot veni jandarmii la locul de munc\u0103 a fiec\u0103ruia s\u0103-i suplineasc\u0103 activitatea \u00een caz de grev\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sindicalismul dispune de un for propriu \u00een interiorul c\u0103ruia presa aservit\u0103 marelui capital \u015fi statului nelegitim nu se poate angaja \u00een deturnarea conversa\u0163iei. Sindicalismul are o organizare proprie, autonom\u0103, care se legitimeaz\u0103 prin proceduri insularizate de presiunea mediatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sindicalismul produce un discurs public cu o puternic\u0103 component\u0103 economic\u0103, imposibil de replicat \u015fi de sus\u0163inut de societatea civil\u0103. Organiza\u0163iile sindicale, federa\u0163iile, confedera\u0163iile, prin efectul legii, trebuie s\u0103 aib\u0103 acces la date cu caracter economic \u015fi financiar de o specificitate la care societatea civil\u0103 nu are nici acces \u015fi nici competen\u0163\u0103 a le aprecia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lipsa sindicalismului, reformele economice ale statului, politicile fiscale \u015fi financiare, inclusiv cu privire la gradul de \u00eendatorare public\u0103, nu pot primi niciun fel de critic\u0103 de fond. Sindicalismul produce argumente economice cu caracter calitativ, ponderate \u015fi integrate \u00een mersul vie\u0163ii sociale \u015fi economice, distincte de caracterul sec al datelor cuprinse \u00een anuarele statistice disponibile publicului specializat. \u00cen Rom\u00e2nia, ast\u0103zi, nu mai exist\u0103 niciun fel de dezbatere economic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa educa\u0163iei financiare care se produce prin ac\u0163iune sindical\u0103 a s\u0103r\u0103cit \u015fi deprofesionalizat discursul public \u00eentr-o a\u015fa mare m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, este imposibil\u0103 dezbaterea de substan\u0163\u0103 a oric\u0103rei politici publice. Ariditatea intelectual\u0103 provocat\u0103 de evacuarea sindicatelor din dezbaterea public\u0103 este una cu efect ireversibil, lipsind orice fel de repere intersectoriale, \u00een afara celor de loby al patronatului, nereprezentative pentru publicul larg.<\/p>\n\n\n\n

La un deceniu de la marea reform\u0103 a legisla\u0163iei muncii, niciuna dintre promisiunile atunci formulate nu s-a realizat. Mai mult, politica wage led growth<\/a>, aplicat\u0103 de Partidul Social Democrat potrivit g\u00e2ndirii economistului Cristian Socol<\/a>, a produs punctual o bun\u0103stare rezonabil\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103r cu exact argumentele neo-liberale care au impus lichidarea sindicalismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Prin ce poate fi fatal impactul concedierii \u015foferilor STB?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prin incapacitatea noastr\u0103 de a \u00een\u0163elege rostul ac\u0163iunilor sindicale \u015fi de a milita pentru recuperarea func\u0163iei sociale a sindicatelor. Accept\u00e2nd concedierea punitiv\u0103 a \u201enucleului dur\u201d al sindicatului din interiorul STB, societatea rom\u00e2neasc\u0103 abdic\u0103 de la principalul s\u0103u instrument de putere descentralizat\u0103<\/strong>, independent\u0103 fa\u0163\u0103 de puterea de stat. Societatea civil\u0103 nu poate avea niciun fel de impact \u00eentr-un regim politic care nu poate fi tras la r\u0103spundere, care nu poate fi confruntat, care exercit\u0103 actul politic cu rea-credin\u0163\u0103, excluz\u00e2nd \u015fi neg\u00e2nd opozi\u0163iei rolul s\u0103u legitim.<\/p>\n\n\n\n

Chestiunea prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 crucial\u0103 \u00een contextul caracterului totalitar al statului rom\u00e2n care neag\u0103 substan\u0163a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163ene\u015fti, \u00eencuraj\u00e2nd un discurs mediatic str\u0103in de realit\u0103\u0163ile sociale, men\u0163in\u00e2nd popula\u0163ia \u00eentr-o continu\u0103 stare de temere \u015fi de confuzie, prin presa aservit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lichid\u00e2nd sindicalismul autentic, men\u0163in\u00e2nd expresia sindical\u0103 la nivelul unei potemki<\/a>niade<\/a> f\u0103r\u0103 efect \u015fi f\u0103r\u0103 putere proprie, sac\u0163ion\u00e2nd nediferen\u0163iat protestele f\u0103r\u0103 a cerceta cauzele generatoare, f\u0103r\u0103 a proteja existen\u0163a legitim\u0103 a sindicatelor \u00een interiorul unit\u0103\u0163ilor publice \u015fi private, statul realizeaz\u0103 o vertical\u0103 complet\u0103 a puterii, una cinic\u0103, mincinoas\u0103, umilitoare \u015fi dezumanizant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa cum o comunitate s\u0103n\u0103toas\u0103 se bucur\u0103 de zarva unei nun\u0163i care ocup\u0103 strada, asemenea ar trebui s\u0103 privim curajul sindical de a exprima solidar f\u0103r\u00e2ma de putere proprie \u00een scopul atingerii unui obiectiv mai \u00eenalt dec\u00e2t al interesului propriu. Incapacitatea statului de a reveni la lec\u0163iile demult afirmate \u015fi verificate ale dialogului social va duce la pieirea sa.<\/p>\n\n\n\n

Ce e de f\u0103cut?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Reforma legisla\u0163iei muncii \u015fi a dialogului social. Reafirmarea sindicalismului ca factor legitim de putere \u00een societate \u015fi asigurarea rolului autentic de parteneri sociali <\/em>pentru organiza\u0163iile sindicale. Know-how<\/em> exist\u0103, interes deloc\u201d. (Vlad-Mihai Agache<\/a>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201dA trecut necomentat\u0103 o \u015ftire din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare care comport\u0103 consecin\u0163e \u00eensemnate asupra societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. La o privire superficial\u0103, \u015ftirea s-ar \u00eenscrie \u00een lungul \u015fir al neputin\u0163elor nostre colective, abil \u00eentre\u0163inute \u015fi \u00eencurajate de statul rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a ie\u015fi din tipar. Cu toate acestea, impactul asupra democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti poate fi considerat unul fatal\u201d. (Preluare […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":701,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[30],"tags":[49,36,48],"class_list":["post-700","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","tag-concedieri","tag-sindicat","tag-stb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=700"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/700\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":702,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/700\/revisions\/702"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/701"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}