Tehnologiile de producere a bunurilor de larg consum au ajuns la un nivel at\u00e2t de \u00eenalt \u00eenc\u00e2t pre\u021bul de cost pe unitate de produs este aproape nesemnificativ. Cu toate acestea, bunurile ajung la consumator cu adaosuri comerciale astronomice, care le fac greu accesibile cump\u0103r\u0103torului. Pe scurt, acest mecanism a declan\u0219at criza economic\u0103 la care asist\u0103m, supranumit\u0103 \u201einfla\u021bia l\u0103comiei\u201d. Sau, \u00een varianta Confedera\u021biei Europene a Sindicatelor (CES): \u201eAceast\u0103 criz\u0103 este condus\u0103 de profituri \u00een exces \u2013 nu de salarii\u201d. \u00cen acest context, \u00een perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor, CES solicit un plan de redresare economic\u0103 la nivel European care s\u0103 aib\u0103 \u00een centrul s\u0103u interesele salaria\u021bilor, \u00een special a celor vulnerabili.<\/p>\n\n\n\n
\u201eSalariile nu sunt cauza infla\u021biei. Lucr\u0103torii sunt victimele acestei crize, valoarea salariilor lor sc\u0103z\u00e2nd \u00een timp ce pre\u021burile la bunurile de zi cu zi cresc. Acest lucru cre\u0219te inegalit\u0103\u021bile existente, lucr\u0103torii pl\u0103ti\u021bi prost \u0219i persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate.<\/p>\n\n\n\n
Angajatorii, guvernele \u0219i UE au toate responsabilitatea de a lua m\u0103suri urgente pentru a aborda criza costului vie\u021bii, asigur\u00e2nd cre\u0219teri salariale, sprijin de urgen\u021b\u0103 pentru familiile aflate \u00een dificultate, limitarea pre\u021burilor, impozitarea \u0219i redistribuirea profiturilor \u0219i a bog\u0103\u021biei \u00een exces.<\/p>\n\n\n\n
De aceea, lucr\u0103torii \u0219i sindicatele lor din \u00eentreaga Europ\u0103 solicit\u0103 un plan \u00een \u0219ase puncte pentru a aborda criza costului vie\u021bii \u0219i pentru a construi o economie care ofer\u0103 rezultate pentru lucr\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n
Cerem:<\/p>\n\n\n\n
1 \u2013 Cre\u0219terea salariilor pentru a face fa\u021b\u0103 m\u0103ririi costului vie\u021bii \u0219i pentru a asigura salaria\u021bilor o parte echitabil\u0103 din c\u00e2\u0219tigurile de productivitate, precum \u0219i m\u0103suri de promovare a negocierilor colective ca cea mai bun\u0103 modalitate de a ob\u021bine o remunera\u021bie corect\u0103 \u0219i o economie durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
2 – Pl\u0103\u021bi destinate persoanelor care se lupt\u0103 s\u0103-\u0219i permit\u0103 facturile la energie, s\u0103 pun\u0103 m\u00e2ncare pe mas\u0103 \u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 chiria; dreptul la hran\u0103 \u0219i un c\u0103min cald sunt drepturi ale omului \u0219i trebuie protejate. Nu se poate a\u0219tepta ca oamenii afla\u021bi \u00een s\u0103r\u0103cie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 facturi inaccesibile. Trebuie s\u0103 existe o interdic\u021bie a deconect\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n
3 – Plafoane de pre\u021b \u00een special pentru costul facturilor la energie \u0219i o tax\u0103 etan\u0219\u0103 pe profiturile excesive ale energiei \u0219i ale altor companii pentru a se asigura c\u0103 nu li se permite s\u0103 speculeze cu privire la aceast\u0103 criz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu alte m\u0103suri pentru a opri profitul, cum ar fi reducerea dividendelor \u0219i pentru a preveni specula\u021biile asupra pre\u021burilor la alimente.<\/p>\n\n\n\n
4 – M\u0103suri na\u021bionale \u0219i europene de sprijin anti-criz\u0103 pentru a proteja veniturile \u0219i locurile de munc\u0103 din industrie, servicii \u0219i sectorul public, inclusiv m\u0103suri de tip SURE pentru a proteja locurile de munc\u0103, veniturile \u0219i pentru a finan\u021ba m\u0103suri sociale prin care se poate face fa\u021b\u0103 acestei crize \u0219i proceselor de tranzi\u021bie just\u0103.<\/p>\n\n\n\n
5 – Reformarea func\u021bion\u0103rii pie\u021bei energetice a UE. Recunoa\u0219te\u021bi c\u0103 energia este un bun public \u0219i investi\u021bi pentru a aborda cauzele fundamentale ale crizei, cum ar fi investi\u021biile insuficiente \u00een energia verde \u0219i consecin\u021bele privatiz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
6 – Un loc la mas\u0103 pentru sindicate pentru a concepe \u0219i implementa m\u0103suri \u00eempotriva crizei prin dialog social. Aceasta este metoda dovedit\u0103 de a gestiona cu succes criza.<\/p>\n\n\n\n
Pre\u021bul inac\u021biunii guvernelor \u0219i al UE, sau al adopt\u0103rii unui r\u0103spuns gre\u0219it la aceast\u0103 criz\u0103 economic\u0103, cum ar fi cre\u0219terea ratei dob\u00e2nzii, \u00eenghe\u021barea salariilor sau revenirea la agenda e\u0219uat\u0103 de austeritate, va fi catastrofal\u201d, arat\u0103 articolul publicat pe site-ul CES.<\/p>\n\n\n\n
Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 este oportun\u0103 implicarea sindicatelor \u00een politica economic\u0103 a guvernelor?<\/p>\n\n\n\n
Aici este de reamintit faptul c\u0103 Germania \u0219i Japonia au terminat Al Doilea R\u0103zboi Mondial distruse din punct de vedere economic, dar au devenit, relative repede, elita economiei mondiale. Cum? Prin conlucrarea dintre guverne, marii angajatori din industrie, b\u0103nci \u0219i\u2026 sindicate. Ace\u0219tia au fost pilonii de dezvoltare ai actuale super-puteri economice mondiale: Germania \u0219i Japonia (detalii se g\u0103sesc \u00een volumul \u201eMitul statului lipsit de putere\u201d de Linda Weiss).<\/p>\n\n\n\n
Ca atare, sindicatele au toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u021birea istoric\u0103 s\u0103 cear\u0103 loc la masa de la care se dirijeaz\u0103 aceast\u0103 economie mondial\u0103 ce pare s\u0103 o fi luat razna.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tehnologiile de producere a bunurilor de larg consum au ajuns la un nivel at\u00e2t de \u00eenalt \u00eenc\u00e2t pre\u021bul de cost pe unitate de produs este aproape nesemnificativ. Cu toate acestea, bunurile ajung la consumator cu adaosuri comerciale astronomice, care le fac greu accesibile cump\u0103r\u0103torului. Pe scurt, acest mecanism a declan\u0219at criza economic\u0103 la care asist\u0103m, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":837,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[30,34],"tags":[78,79,72],"class_list":["post-836","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-bucuresti","tag-ces","tag-criza","tag-sindicate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=836"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/836\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":838,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/836\/revisions\/838"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/837"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/federatia-fstspr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}