”Rugați să se poziționeze față de sindicate, aproximativ 50% dintre tineri au o părere pozitivă sau foarte pozitivă, 40% neutră, iar aproximativ 10% nu au știut ce să răspundă. În ciuda unei retorici la nivel public împotriva sindicatelor, procentul persoanelor care au o imagine negativă despre sindicate este insignifiant” . Sunt datele unui sondaj realizat de „Politeia” în perioada iunie-iulie 2022 pe un eșantion de 1500 de persoane cu vârsta între 16 și 34 de ani.
Acesta arată faptul că, pentru tineri, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Cu cât cresc vârsta și experiența în muncă, cu atât scade satisfacția tinerilor cu locul de muncă – persoanele peste 25 de ani sunt mai nemulțumite, comparativ cu cele sub 25 de ani.
Dintre problemele pe care le întâmpină la locul de muncă, cea mai întâlnită este stresul, dar și lucruri care țin de structura economiei din România: nivelul salarial scăzut raportat la munca depusă și dificultatea avansării/promovării. În acest context, apropierea tinerilor faţă de mişcare sindicală începe să prindă contur.
“Am remarcat faptul că, în ciuda retoricii anti-sindicale din discursul public din România, imaginea sindicatelor este bună în rândul tinerilor. Așadar, interesul și deschiderea există, trebuie doar să facem pași mai hotărâți pentru a le oferi tinerilor informațiile de care depinde viitorul lor, mai ales în contextul în care condițiile de muncă par să devină din ce în ce mai grele, iar costul unui trai decent este tot mai puțin acoperit de salariile oferite pe piața muncii din România”, a spus Mihai Vasile, președintele Asociației Politeia, sociolog, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții din Academia Română și cadru didactic la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Politeia este un ONG înființat în octombrie 2014 cu scopul de a contribui la îmbunătățirea educației în România. Politeia reprezintă o încercare de a înțelege problemele educației din România și de a oferi un sprijin celor care doresc să descopere și să se dezvolte independent.
Ce însemană discursul anti-sindical din România?
Abia s-au anunţat proiectele de modificare a legislaţiei muncii, care au ca scop revigorarea mișcarii sindicale (AICI), că presa a şi sărit împotriva noilor legi.
„Deschide larg ușa mai multor conflicte colective din motive cu relevanță redusă” (g4media)
”Apare cel mai mare partid din România: al muncitorilor și al liderilor de sindicat”.
Sau:
„Problema este că o adâncire a gradului de sindicalizare ar putea avea efecte asupra companiilor și economiei, în general”. (rfi.ro)
38% din totalul forței de muncă primește salariul minim
După cum se vede, sindicatele și muncitorimea sunt tratate ca niște monstruozități care ar ataca interesele companiilor, ce au neapărat nevoie de forță de muncă cu salarii minime, iar românii trebuie să accepte acest lucru. Menționăm că în acest moment există 5,71 de milioane de salariați în țara noastră, din care 2,181 de milioane sunt retribuite cu salariul minim – adică 38% din totalul forței de muncă.
Mai pe românește, suntem o țară de sclavi! Conform ”discursului anti-sindical” românii nu au voie să ceară măriri de salarii și nu au voie să facă grevă atunci când nu mai pot trăi în sărăcie! Trebuie să plece capul și să tacă! Cam aceasta este viziune ce rezultă din articolele citate mai sus. Iar legislația menționată încurcă aceste planuri.
Revenind la studiul Politeia, acesta spune că:
”România este una dintre țările cu cele mai mari inegalități din Europa. Structura economiei este de altfel principalul factor care generează inegalitate socială, piața muncii fiind dominată de locuri de muncă cu salarii scăzute, în special în mediul privat.
Politica de dezvoltare din ultimii 20 de ani s-a bazat pe un tip de capitalism care favorizează atragerea de investiții străine directe care se bazează pe forță de muncă ieftină (în comparație cu celelalte țări europene) și facilități fiscale pentru investitori. În paralel, alocările bugetare pentru furnizarea de servicii publice fundamentale precum educație, sănătate, locuire, transport, protecție și asistență socială au fost constant printre cele mai scăzute din Europa. Acest lucru a contribuit la perpetuarea inegalității sociale (în special între urbanul mare și rural/centre urbane mici dezindustrializate), a sărăciei și la accentuarea fenomenului migrației sau mobilității pentru muncă în țările Uniunii Europene. De altfel, diaspora românească este una dintre cele mai mari din lume raportat la populație, estimările fiind de aproximativ 3,6 milioane de persoane în anul 2016”.
Specialiștii spun că în România sărăcia afectează în special copiii și tinerii. Aproximativ 3 din 10 persoane din țara noastră se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar tinerii din România au o probabilitate mai ridicată să se afle în această situație.
În acest context se atrage atenția că scăderea puterii sindicatelor se află în strânsă legătură cu creșterea inegalității economice și sociale și concentrarea veniturilor în vârful piramidei – și reprezintă o problemă serioasă care afectează salariații.
”Legea Dialogului Social nr. 62/2011 a restricționat drepturile angajaților de a se organiza în sindicate și de a negocia contracte colective de muncă mai ales la nivel de sector și unitate. De altfel, numărul conflictelor colective de muncă a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, cu consecințe precum intensificarea muncii, înrăutățirea condițiilor de muncă, instabilitatea muncii (prin creșterea contractelor de muncă pe perioadă determinată), creșterea inegalității de venituri și
precarizarea veniturilor salariaților cu venituri mici. Așadar, analiza așteptărilor tinerilor privind piața muncii din România trebuie înțeleasă în contextul acestor probleme sistemice”, arată studiul.
„50% dintre tineri au o părere pozitivă sau foarte pozitivă față de sindicate”
În acest context se precizează că sindicatele pot facilita procesele de consolidare a drepturilor salariaților. Există o legătură directă între calitatea de membru în sindicat și gradul de cunoaștere a drepturilor de care angajații beneficiază.
”Rugați să se poziționeze față de sindicate, aproximativ 50% dintre tineri au o părere pozitivă sau foarte pozitivă, iar 40% neutră, iar aproximativ 10% nu au știut ce să răspundă. În ciuda unei retorici la nivel public împotriva sindicatelor, procentul persoanelor care au o
imagine negativă este insignifiant. Opinia nu variază în funcție de gen, vârstă, nivel de școlaritate, nivel al veniturilor sau mediu de rezidență”, explică specialiștii.
Ca atare, se pare că în viitorul foarte apropiat, mișcarea sindicală va prinde forțe noi în România, atât din punct de vedere juridic, cât și organizatoric. Lucru care – în ciuda unor inetrese care nu au nimic în comun cu economia civilizată -, le dă salariaților o rază de speranță…